Destrămarea imperiilor
by Alin Olaru on Apr.27, 2008, under Vechiul cufăr cu poveşti
Un film celebru spunea odată că viaţa este precum o cutie cu bomboane de ciocolată… Niciodată nu ştii ce vei nimeri. Dar vremea cutiilor cu bomboane-surpriză a apus demult. Stii foarte bine că dacă ai cumpărat cutia cu bomboane amărui, doar de acelea vei avea parte… Ocazional cu mici pauze dulci, probabil erori la calcule şi gramaje.
Aţi simţit vreodată acel miez dulce şi siropos, atât de artificial şi totuşi atât de îmbietor din mijlocul învelişului amărui? Aţi întâlnit vreodată acea persoană care să vă reitereze toata existenţa? Care să va ia fiecare celulă a corpului, să vi le rearanjeze, să vă transforme în alţi oameni? O prezenţă alături de care îţi simţi viaţa completă şi existenţa luminată?
Simţind cum în jurul ei imperiul se năruia, cum zidurile-i maiestuoase cădeau în mormane de moloz, până şi Cleopatra şi-a luat viaţa pentru a scăpa de umilinţa înfrângerii. Aşa şi inima noastră se închide în sine temătoare în faţa celor ce vor veni, cuibărindu-se în unghere palide de vii amintiri, vărsând lacrimi de disperare în faţa falnicului bastion al marilor speranţe năruit într-o mână de moloz, gustând veninul disperării şi murind încet cu ochii umezi, privind înapoi la tot ce-a fost frumos.
Dar spre deosebire de efemera Cleopatra şi neţinând cont de experienţa primordială a Evei ce a damnat o umanitate întreagă, inima renaşte şi merge agale cu mâna întinsă spre a se înfrupta din nou din fructul interzis ce-a năruit imperii.
3 Comments for this entry
Leave a Reply
-
Bun venit la Groapa imundă!
Opinii, gânduri, sentimente, impresii, fascinaţii, obsesii, toate sunt sursa unei nevoi nebuneşti de a împărtăşi, de a comunica, de a reflecta cu voce tare. Astfel iau naştere blogurile în starea lor cea mai pură... RSS feed.
December 6th, 2008 la ora 18:05
am citit şi cartea… mc de lămurire…
April 27th, 2008 la ora 13:36
Poate fi si Requiem For A Dream daca faci o paralela intre atractia aproape supranaturala a Sarei pentru bomboane de ciocolata, desi acest aspect este mai bine ilustrat in carte decat in film, iar acolo este mai degraba ideea unei dependente derivate din nevoia de a se ascunde de fatidicul real ce o inconjoara, mai degraba decat o metafora a destinului.
Filmul la care fac referinta este “Forest Gump” cu faimoasa replica “My momma used to say: ‘Life is like a box of chocolates! You never know what you’re gonna get!’”
April 27th, 2008 la ora 13:12
primul paragraf imi aduce aminte de requiem for a dream… ala e filmul???