Groapa imundă

Acum doi ani pe vremea aceasta, la umbra unor mari decepţii sentimentale stăteam în faţa monitorului şi mă gândeam cum aş putea să refulez mai bine, să vărs tot veninul ce-l simţeam amar pe limbă în faţa conceptului de dragoste călcat în picioare. Eram reticent la ideea unui blog, la ideea exteriorizării online, dar am zis să încerc şi asta. Mi-am concentrat toate forţele şi mi-am îndreptat toată furia către tastatură scriind cuvinte peste cuvinte, învârtind cuţitul în rană şi apoi scoţându-l brusc şi dureros. M-am simţit atât de bine, atât de eliberat încât nu am mai privit înapoi şi am decis să continui să împărtăşesc gânduri, opinii şi să mă eliberez de furia ocazională transformând frustrările în cuvinte, în fraze, în compuneri. Astfel am născut o oază de reflecţii personale, o groapă imundă în care am canalizat tot ceea ce a fost rău şi înveninat în cuvinte pe care am încercat să le încheg în formulări pline de sens. Nu am alergat niciodată după vizitatori, după faimă, după recunoaştere, ci doar după răbdarea acelor puţini care chiar stau şi citesc aceste rânduri şi cărora le mulţumesc chiar şi pentru acel minut pe care l-au petrecut, răsfoind măcar titlurile sau căutând versurile unei melodii sau poezii nemuritoare.

Au trecut doi ani. Am crescut, am evoluat, am ţinut la acest blog ca la un jurnal al vieţii mele, ca o scăpare din mlaştina cotidianul, din calea societăţii decadente din care fac parte, dar la autodistrugerea căreia refuz să iau parte. De ce? Pentru că nu am încetat niciodată să cred că omul daca vrea are puterea de a schimba Taraf TV pe o poezie frumoasă, de a schimba OTV-ul pe o carte, pentru că voi fi mereu convins că dacă încercăm ne putem ridica din mizeria inculturii şi a prostului gust şi putem îmbrăţişa bunul simţ şi putem aspira la o treaptă superioară a educaţiei noastre. Trebuie doar să vrem, iar nouă asta ne lipseşte… voinţa.

În încheiere, aş dori din nou să le mulţumesc celor care au citit, citesc şi vor citi acest blog şi să îmi arăt recunoştinţa pentru fiecare moment pe care ei îl petrec aruncând un ochi aici.

Dragostea, obiect al idealului nostru [25 August 2007]